Era oraşul de-altădată Sub plopi de-argint, muiaţi în soare, O verde oază fermecată Cu repezi ape cântătoare Pe-oricare străzi cântau izvoare, Şi sărutat de flori ce-mbată, Trăia oraşul de-altădată Sub plopi de-argint, muiaţi în soare. Prostimea chiar era avută. Prin curţi aveau, mai toţi, cuptoare. În case se ţeseau covoare. S-o viaţă etern îmbelşugată Traia oraşul de-altădată.

Use and reproduction of this material is governed by Globusz® Publishing's standard terms and conditions.